sâmbătă, 13 iunie 2009

Omagiu


Şi mina de creion se chinuie să scrijelească,

O viaţă scurtă, 'n început şi-o terminare nefirească.

Ştiţi că, o explicaţie-n zadar veţi cere.

Asta e, şi fost-a, divinităţii vrere.

Şi-acum că raiu-i mai bogat cu-n înger, de ce-i jale?

Pân' la Final, vom tot avea câte o strămutare.

Cu heruvimi-n cor de-acum încolo, îngeraşul vostru va cînta.

De-acum, tot sub ocrotitoarea mâna Lui, va sta.


(pt. I.C.)

2 comentarii:

  1. biata fetita:(offf...
    e superba si asta ..:(
    (dar te rog,VIRGULA UNDE O PUI!?):))

    RăspundețiȘtergere
  2. e greu sa scrii despre moarte...dar ai scris atat de frumos,Oana...te apreciez pentru asta.si eu am scris despre maorte zilele astea..si a fost foarte,foarte dureros.efectiv,scriam si plangeam...

    RăspundețiȘtergere