marți, 22 octombrie 2013

Jurnal de drum

          Cu ghiozdanul în spate și cu câte o geantă în fiecare mână, ajung la autogară. Șoferul microbuzului îmi ia cele două genți și, până să apuc eu să obiectez ceva, le îngrămădește răsturnate peste restul bagajelor. Tot ce pot să sper acum este că bagajele mele și ale celorlalți nu vor fi botezate cu ciorba de pui a mamei. Găsesc loc liber în al treilea rând, la geam. Îmi place să mă las furată de peisaj și să pot căsca în voie cu fața spre geam, fără să pun mâna la gură.
          O fată pe care o cunosc din vedere se oprește în dreptul meu și întreabă dacă locul de lângă mine e ocupat. Îi zic mai întâi ”Salut”, să-i arat că eu încă o mai cunosc de când circulam amândouă cu troleibuzul. Cred că face un exercițiu de memorie, dacă e să mă iau după expresia de pe fața ei. Își lasă geanta să-mi țină companie și coboară pentru o repriză de pupături și îmbrățișări cu părinții.
          Urcă, dar își continuă repriza de pupici și semne de la revedere cu ”babacii” prin intermediul geamului din stânga mea. Trebuie să recunosc că nu am înțeles din prima secundă ce căuta capul ăla gras, chel și cu o mustață de-o palmă, lângă geamul meu. Mai rămâne să scoată ea o batistă albă pe care să mi-o fluture în față. Încerc să fac abstracție de dialogul lor mut. Stau pe scaun de parcă mă feresc să nu mă atingă vreo bezea de-a lor. Cred că ar fi alergat și după microbuz, dar își parcaseră caleașca albă 4x4 neregulamentar și blocau fix calea de acces în autogară, așa că au trebuit să plece. Țin ghiozdanul în brațe, închid ochii și las muzica de la radio să mă adoarmă. Somn ușor!

sâmbătă, 5 octombrie 2013

Zi de Iași IV

          A început toamna, a început facultatea, a început frigul. Pornesc pe jos spre Auchan la niște cumpărături. Nu-mi mai simt urechile, dar încep să aud sunete ciudate pe Bulevardul Ștefan cel Mare. Oare am auzenii? Sunet de motoare ambalate? Nu era pietonal? Mașini multe, colorate, cu o sumedenie de abțibilduri, sunt parcate pe stânga și pe dreapta, în spic sau fără vreun model anume. Puțin mai încolo de Mitropolie e un fel de rampă de lemn pe care mașinile, una câte una, urcă și opresc un minut coborând geamul în jos. Un domn cu o atitudine și o ținută oficială schimbă câteva vorbe cu echipajele. Ridic privirea spre un banner ce mă informează că ce se desfășoară acolo este ”Raliul Iașului”. Domnul nu e nimeni altul decât viceprimarul Mihai Chirica, dându-le cel mai probabil binecuvântarea participanților.






          Aș rămâne să mă uit, dar trebuie să ajung înapoi la cursuri în curând și nici cumpărăturile nu le-am făcut. Mă mulțumesc cu broșura primită în fața Palatului și cu cele câteva poze făcute cu telefonul.

          Raliul Iașului a avut loc în data de 4-5 octombrie 2013 și a avut un traseu pe care nu l-am înțeles de pe hărți, dar vă pot spune că a inclus Cioca-Boca, Dobrovăț, Păun, Sinești ori Mădîrjac.

          Cel mai mult mi-a plăcut mașina acestui domn extrem de sincer!