Am zis că pornim spre Deltă, dar am ajuns la Eforie Nord. Am zis că stăm la hotel, dar am ajuns la o vilă. Prima oară după mulți ani când nimerim în plin sezon. Pe cer era soare dar după o scurtă baie în mare, a venit o ploaie. Străzi și alei căptușite cu magazine, tarabe și chioșcuri cu sucuri, dulciuri sau mici gustări. Oameni ce urcă și oameni care coboară dinspre și spre direcția plajei. Tătici ce-și cară copiii în spate, mămici ce îi târâie de câte o mână, clovni ce vând baloane în formă de animale și câte un portretist. Aici o să mă opresc puțin pentru a reda o scenă care m-a făcut să întârzii cu privirea câteva minute. Un portretist în jur de 25 de ani, îmbrăcat modest, înconjurat de portretele unor celebrități precum Brad Pitt (care, dați-mi voie să mă îndoiesc că a fost la Eforie), se chinuie să surprindă trăsăturile destul de comune ale unui copil ce se foiește continuu pe un scăunel. Tatăl e prea ocupat să lingă o înghețată iar mama este absorbită de mirajul unui magazin cu articole de îmbrăcăminte de sezon, aflat în perioada de reduceri. Copilul se foiește ca un girofar iar artistul se chinuie să-i memoreze figura și s-o pună pe foaie, operațiune care îi va asigura, cel mai probabil, prânzul. De un copac e atârnată o pasăre de jucărie care se plânge că va fi vândută cu 10 lei...o fi mult, o fi puțin?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu