Şomer Vs. Părinte

Mi-a fost dat să văd, nu de mult, câteva scene de la un club sportiv, de fapt câteva conversaţii. Terminând antrenamentul, copilul îi spune mamei, (o doamnă respectabilă cu o ţinută pot spune ireproşabilă, cam elegantă însă pentru o sală de antrenament)...:
-Mama, vreau un suc.
- De unde să mai scot bani? Trebuie să-ţi iau şi echipametul...
-Cât costă?
-5 milioane (500 ron).
- Şi ai? întrebă copilul plin de speranţă.
- N-am!...dar te mai vând pe tine de restul. Încercă doamna să facă situaţia să pară amuzantă.
Într-un alt colţ doi taţi mândri peste măsură de progeniturile lor, dezbat aceeaşi problemă:
-Măi, eu n-aş fi avut de unde să-i dau....dar i-a dat bunicsu.
-Eu chiar n-am...sunt şomer. Cinci milioane e tot şomajul meu...eu din ce mai trăiesc?
Zece minute mai târziu, domnul şomer discută cu soţia sa, o doamnă spre 40 de ani, îmbrăcată casual, cu tenul uşor pătat de nişte pistrui nelalocul lor pe tenul ei cu tentă măslinie; are o privire de Neptun.
-Toţi au dat,....trebuie, na....chiar şi el (întoarce discret capul spre domnul cu care conversa mai înainte)...bine, a dat bunicul copilului, nu el.
-........
-Mă gândeam....să mă duc să....
Sprâncenele doamnei se arcuiesc ameninţător. El continuă:
-Să împrumut de la Sponsor...îi cer...
-Cui? Dna deja îşi arată dezacordul.
-Sponsorului...
-Nu ceri nimănui...nu avem şi gata... Vom vedea...apropo, facturile şi rata le-ai plătit? Dar asigurarea?
Confruntat cu aceste realităţi ce nu pot fi trecute cu vederea, dar mai ales aflat sub presiunea privirilor consoartei, domnul abordeaza alte ipoteze.
-Luna asta, da. Dacă nu, lasă că îi luam după, că şi aşa nu le aduce la toţi la fel.....vedem ce le aduce şi ne orientăm.

În drum spre maşină domnul îşi aminteşte:
-Îmi mai trebuie benzină...