Transport în comun

E după-amiază, e oră de vârf. Troleibuzul opreşte în staţie. Seamănă mai degrabă cu o conservă - una dintr-aia în care pui de obicei lapte pisicii. La urcare e o aşa înghesuială încât ai crede că e mijloc de transport direct spre Rai ori că se dă ceva gratis. Nici una, nici alta. E doar mijlocul de a ajunge acasă după o zi de muncă, respectiv de şcoală. De această îmbulzeală, profită anumiţi cetăţeni cu mustăţi lungi şi consoartele lor cu fuste colorate, care se împing anume, pentru a reuşi să controleze cât mai multe buzunare în cât mai puţin timp.
-Aveţi răbdare că nu pleacă maşina fără voi! îndrăzni să replice o domnişoară.
Proastă idee din partea ei căci replica atrase după ea un sac de Dumnezei şi încă multe alte urări ce nu se pot reproduce. Dacă scandalul tot începuse, aceeaşi persoană se gândi că ar putea să replice din nou, într-un mod civilizat, crezând că astfel le va demonstra buna ei creştere, dar şi pentru că orgoliul nu o lăsa să tacă.
-Comportaţi-vă civilizat.
-Ce cilivizat fa, ce cilivizat? (sic) Replică urmată de blesteme de genul „Să-ţi moară familia” ş.a.
O altă doamnă prost inspirată, se băgă în discuţie, ceea ce declanşă o nouă avalanşă de urări. Întrucât cu acelaşi troleu mai circulă şi minori, doamna încercă să o reducă la tăcere pe respectiva urmaşă a „mamei omida”, aplicându-i un mâner de umbrelă pe spate. E uşor de imaginat continuarea. Tot troleul a sărit în aer. Populaţia de purtătoare de fuste colorate începu a împărţi pumni în stânga şi în dreapta, în timp ce bărbaţii lor se bucurau de spectacolul gratuit. Nimeni nu scăpă neşifonat....poate doar şoferul, care, bucuros că e în siguranţă acolo la el în faţă, uită să oprească în următoarea staţie, staţie în care trebuia să coboare „popoarele migratoare”.Fu repede adus cu picioarele pe pământ de un amalgam de onomatopee. Deşi coborâte din troleu, pirandele îşi continuară spectacolul, ridicându-şi fustele şi îndemnându-şi progeniturile să arunce cât mai mulţi bulgări de zăpadă amestecată cu pământ, în geamurile mijlocului de transport. Călătorii puteau acum respira uşoraţi, (şi la propriu şi la figurat), întrucât aerul începea să aibă din nou aceeaşi compoziţie fizico-chimică de la începutul începutului.