Omagiu

Şi mina de creion se chinuie să scrijelească,

O viaţă scurtă, 'n început şi-o terminare nefirească.

Ştiţi că, o explicaţie-n zadar veţi cere.

Asta e, şi fost-a, divinităţii vrere.

Şi-acum că raiu-i mai bogat cu-n înger, de ce-i jale?

Pân' la Final, vom tot avea câte o strămutare.

Cu heruvimi-n cor de-acum încolo, îngeraşul vostru va cînta.

De-acum, tot sub ocrotitoarea mâna Lui, va sta.

(pt. I.C.)