La ușa spitalului e aglomerație. Nu, nu s-a spart conducta cu pacienți de la cine știe ce accident. Portarul și atitudinea lui marțială ocupă toată ușa. În spatele lui o tănțică dă cu mopul de trei ori în același loc. Nu putem face altceva decât să așteptăm. Atitudinea omulețului dispare în momentul în care o doamnă în halat roșu se strecoară pe lângă el de parcă nici nu l-a observat. Reușește chiar să-i smulgă un ”Săru'mâna”. Odată creată breșa toată lumea începe să vrea să treacă. Începe să întrebe pe fiecare în parte unde are treabă și să-i direcționeze astfel încât să nu lase urme prea multe pe pardoseala udă. Mergem până la scări. Dăm de altă barieră umană.Cică trebuie să așteptăm doctorul acolo. Peste tot aud cuvântul ”comisie”. ”Pentru comisie, trebuie să vină comisia”. Personalul de întreținere pare conectat la 380 volți. Doi îndivizi spală geamurile ușilor de la intrare și apoi lipesc un autocolant pe care reușesc să-l citesc în oglindă ”AMBULATORIU INTEGRAT”.
Portarul nr.2 umblă cu un recipient asemănător cu cel de la soluția de curățat geamuri și stropește la întâmplare, cam din metru în metru, fără o țintă precisă. Ajunge în dreptul meu, mai face un pas și stropește din nou. Particulele se lipesc rapid de ochelarii mei. Încep să-mi dau seama care e scopul acțiunii...se presupune că parfumează holul. Cum să-ți explic...mirosul dulce îmi amintește de guma aia ieftină, cu ”tatuaj”, pe care o molfăiam când eram pe la grădiniță. Bleah! Aflu componența ”comisiei”...primarul(Mun. Roman) și președintele CJ(Neamț).
Ce pot să zic? Cred că dacă nu lipeau autocolantul ăla se rătăceau și dacă nu le mirosea a gumă de mestecat ci a clor...ar fi avut nevoie de o consultație la gastroenterologie.
În timp ce urc mașina pe rampa pentru ambulanțe pentru a-mi prelua pacienta mă gândesc cu un soi de satisfacție cum ar fi dacă ar apărea acum ”comisia” într-o mașină ”bengoasă” și m-ar claxona.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu