marți, 24 februarie 2015

Cronica unei marți

E marți și plouă. Sunt suficient de inspirată să ies din casă în teniși deschiși la culoare. Mi se păruse mie, după aerul ce intra pe fereastră, că ar veni primăvara. Ies cu un prieten până la Lidl. Ce poate fi mai mișto decât shoppingul într-o după-amiază ploioasă? Da, știu, nu-mi răspundeți. :)) El caută ceva mâncare, dar se blochează la raftul cu ștergătoare auto, singura chestie pe care o și achiziționează. Eu...eu mă bucur că n-am găsit ce căutam. În schimb mi-am găsit printre rafturi un prieten, pe care nu-l văzusem de ceva vreme, ce se plânge că s-a îngrășat, dar totuși dă târcoale unui raft cu paste.
Caut și în Auchan ce nu găsisem la prima căutare. Găsesc doar o parte din ce căutam. Ne verificăm priceperea și montăm sincron ștergătoarele în parcarea subterană. Trecem pe la benzinărie să umflăm roțile mașinii...surpriză, ni se sugerează mai degrabă să mergem la vulcanizare, un ventil vrea să evadeze. Încep procedura de schimbare a roții, dar se pare că amicul n-are cheie pentru roți...super, și cricul este unul cam anemic pentru mașina asta, bine că am eu mașina plină de scule auto. Ajungem, așadar, la vulcanizare. Plouă mărunt, s-a lăsat întunericul. Eu sunt tot în teniși, lângă o baltă. În dreapta se văd doar farurile mașinilor ce coboară de pe pasarelă, în stângă o stație aproape neluminată și peste drum de ea un bloc pus în evidență de vreo cîteva firme luminoase printre care o bancă și o farmacie. Scot mâinile din buzunare și-mi cade o monedă în noroi. Băiatul de la vulcanizare se apleacă și o recuperează pentru ca apoi să mi-o înapoieze. Cu un supliment de noroi, dar totuși... Nu-i așa că a fost drăguț?
A, că uitam, până la urmă am găsit și restul de la ce căutam...la Billa. Și până la urmă cineva și-a cumpărat și mâncare, pe lângă ștergătoare.
P.s. Tocmai mi-am amintit ce visasem noaptea trecută...un service, pe prietenul întâlnit la Lidl și încă vreo câteva chestii...ciudat.

luni, 16 februarie 2015

For sale #1


Ia dă rapid un search
Și zi-mi tot ce ai de vânzare.
Și zici că nu mai ai nimic?
E-n regulă...
Aș putea face contrabandă
Cu gândurile tale...
Tu dă-mi un catalog
Și eu mă uit...cuminte.
Pot chiar să fac un backup
La tot ce ai în minte.


-to be continued-


sâmbătă, 14 februarie 2015

Happy Fifty Colivi cu inimioare

Țineți minte cazul japonezului care a rezervat anul trecut, de 14 februarie, jumătate de sală de cinema, după șablonul unul da/unul nu pentru ca eventualele cupluri să nu poată sta prea aproape? Un fel de Grinch al Sfântului Valentin. Eu m-am simțit așa aseară. Doi indivizi băteau prin uși să ceară diverse chestii, încercând probabil să agațe pentru unul dintre ei, pe careva pentru ziua de azi.  Au reușit să atragă doar...o vizită a poliției. Astfel băiețașii n-au agățat decît o interdicție...tristuț pentru cel a cărui prietenă stă aici. N-o mai poate vizita. Muhahaha.
E sâmbătă dimineață. Vremea seamănă mult a primăvară. Feblețea mea mă așteaptă în parcare să ne plimbăm împreună. Sunt Moșii de iarnă. Mergem la cimitir. Zumzet, lume, soare, lumânări, tămâie...alei pietruite, alei desfundate. Mă amuză coincidența celor două sărbători. Caricatura de mai jos exprima perfect situația. Cred că doamna aia seamănă puțin cu bunică-mea. Dacă vorbiți cu ea nu mă spuneți...
La plecare sesizez că am jumătate de cimitir lipit de ghete. Cred că unii încearcă să evadeze. Să îi anunțe cineva că prin târg nu e nimic grozav. Doar chioșculețe cu chinezării și florării cu prețuri săltate brusc, așa încât și garoafele de vrei să le iei pentru cimitir sunt scumpe. Doar lumânările par a se fi ieftinit. Pentru 2 lei m-am făcut cu 4 bucăți. Acestea fiind spuse, bucurați-vă de mesele romantice. Grumpy Ghost merge să înfulece niște colivă...fără inimioare de ciocolată.

P.S. Încă mai citesc sinopsis-uri despre Fifty Shades of Grey...și încă nu m-au convins să-l vizionez.

luni, 2 februarie 2015

Red Free Boring Hall

După un weekend petrecut la țară, Fabi luase în greutate și nu era rezervorul de vină, nu se umpluse peste noapte. Erau kilogramele de pământ din interior. Așadar, ajunse amândouă la civilizație, am mers la spălătorie, la cea la care mergem de obicei. Nu suntem doar noi, am mai racolat o prietenă. La spălat exterior era coadă, așa că ne-am rezumat la o spălare de înterior. Am parcat, am deblocat toate portierele, am luat de prin ea orice ar fi părut tentant, am comunicat comanda și am urcat pentru un ceai.
-Ceai nu avem, zise chelnerița.
-Ok, atunci cafea?
-Nu avem nici cafea.
-Aveți ceva?
-Pepsi și apă.
-Perfect...un Pepsi și o apă.
-Apă avem doar minerală.
-Minerală atunci...
Am vedere fix spre mașină. Îmi sorb băutura făcând pauze de tastat pe facebook și pentru a face conversație. O mulțime de angajați roiesc în jurul lui Fabi...ocupându-se de mașina din stânga, de cea din dreapta...apoi apar altele de care se ocupă. După o oră, când deja am început să fac poze la sticla goală și la manichiura colegei de suferință care butonează neliniștită telefonul, mă decid să cobor și să întreb care e treaba.


 Sunt liniștită și trimisă înapoi sus, cică mă anunță baieții când e gata. Colega îmi zice că asta sigur e o strategie de a le face mai multă consumație...măcar de-aș avea de unde alege. Mă rog, încep să-mi fac câteva selfie-uri.


Îmi amintesc că își dăduse un prieten un ckeck-in în acest loc, cu descrierea „De plictiseală”. Oare la asta se referea? După încă jumătate de oră, timp în care afară s-a și întunecat, unul dintre baieți urcă. Îl întreb dacă mașina e gata. Se uită nedumerit la mine. Îi explic care e mașina. Nu știe nimic...îi mai explic odată că aștept de o oră și jumătate. Coboară și în sfărșit văd că cineva îi deschide lui Fabi portierele. Zic cu voce tare că m-aș duce să îi ajut cu o lanternă...că nu pricep cum o spală pe întuneric. După încă un sfert de oră (normal, atâta le lua să aspire) vine și mă anunță că e gata. Cobor și o întreb pe chelneriță cât face afacerea. Se uită încurcată la mine și-mi zice că e din partea casei. Ok, ok, atunci consumația...o doamnă mai în vârstă (probabil proprietara) îmi zice că și consumația e din partea casei. Îmi ia vreo 3 secunde să procesez informația. Zic mulțumesc și plec. În urmă chelnerița spune oftând: „Doamnă, cum să le mai zic? E mocca, e gratis, e din partea casei?”
Încă nu îmi dau seama dacă totul s-a datorat comentariilor mele și întarzierii lor sau au avut ei vreo zi promoțională. Să ne fie de bine, zic!

sâmbătă, 17 ianuarie 2015

A fi sau a nu fi...proprietar de Fabi

Să ai o mașină nu e un lux, e o necesitate care te umple, însă, de responsabilități. Nu e o căruță pe care să o poți parca în șanț, nu merge cu un sac de paie și n-are ca unică dotare un felinar sau un ochi de pisică. O mașină are nevoie de un loc de parcarede benzină (care slavă Domnului s-a ieftinitși de multe alte lucruri.
Mulți dintre voi o știți, cei care nu, o să faceți aici cunoștință, ea e feblețea mea, Fabi!


Și pentru că „iarna nu-i ca vara”, în funcție de fiecare sezon, nevoile ei sunt altele. 
Dacă ai o mașină și a venit iarna, trebuie neapărat să știi că-ți trebuie anvelope de iarnă.
Poți alege să cauți oferte pe internet sau poți alege să mergi direct la magazinul de piese auto să le cumperi. 
Cei de la Auto Ștefan Piatra Neamț îți asigură și montarea gratuită. Eu em mers o perioadă cu 3 anvelope all season și una de vară. Acum sunt în siguranță...și în legalitate. Ai face bine să ai și niște lanțuri antiderapante, nu se știe niciodată pe ce fel de drumuri ajungi. Ca soluție antiderapantă poți folosi nisip, sare sau cenușă. Doar ai grijă în cazul ultimei variante să nu aibă și cuie. 
Spuneam mai sus de locurile de parcare...în acest sezon lopata iți este cea mai bună prietenă. Nu o uita, nu o neglija, răspunde DA dacă poliția va întreba de ea. 


Printre accesoriile necesare unei mașini se află și covorașele auto. Eu m-am interesat, întrucât am unele din mochetă. Nu recomand, mai ales pe timp de iarnă, covorașe din mochetă. Cele de cauciuc sunt de preferat.
Apropo de sezonul rece, nu v-ar strica nici o racleta, o perie și o soluție de degivrare. Nici o soluție de dezghețat yale. În cazul în care nu funcționează, mi-a spus un prieten că un uscător de păr e mai eficient...dacă ai o priză aproape.
Ai grijă ca soluția de parbriz să fie una pentru temperaturi scăzute (-20 C).

 Mergi și verifică într-un service densitatea soluției antigel pentru a afla la ce temperatură rezistă fără să se transforme în gelatină. E borcanul ăla aproape sferic, cu lichid roz, pe care-l vezi când deschizi capota. Eu, de exemplu, n-aș fi inspirată să pornesc motorul la o temperatură sub -25 C. Mai uită-te din când în când și la borcanul ăla mai mic în care, dacă nu știai, îți spun eu că e lichidul de frână. Ar fi bine să nu fie mai mult de jumătate gol.


Dacă martorul baterie din bord rămâne aprins după ce pornește motorul, e clar că bateria te trage de mânecuță că vrea să fie schimbată. În perioada de iarnă e bine să pornești mașina zilnic, ca bateria să se încarce. Dacă nu folosești mașina o perioadă mai lungă, atunci demontează-i bateria și ține-o sub pat...sau oriunde vrei tu, ideea e să stea în casă.
Primăvara
Dacă Baba Dochia și-a scuturat cojoacele poți merge să-ți scuturi și tu mașina de roțile de iarnă. Poți, de asemenea, să treci la lichid de parbriz de vară. Dacă în sezonul rece ai considerat că mersul la spălătorie echivalează cu lucrul la Cooperativa Munca în Zadar, acum ai putea să-i faci mașinii tale cadou de mărțișor o spălare interior-exterior. Eu vă recomand Red Hall Iași.
Vara
Ai sau n-ai garaj, oricum vei ajunge în situația de a lăsa la un moment dat mașina parcată în soare. Și poți fi sigur că ea se va transforma într-un cuptor pe 4 roți, indiferent de culoarea mașinii. Bine, cele negre vor fi cu adevărat încinse. Ca măcar să nu te frigă bordul și volanul, ai face bine să-ți iei un parasolar . Modelele variază de la culoarea aluminiului la desene cu vulturi, pisicuțe, pești etc.
Toamna
Toamna poți începe să faci economii pentru sezonul de iarnă, poți scoate la vânzare roți de iarnă pe care le ai de la foste mașini.

Sfaturi pentru toate sezoanele

Poți face pană în orice sezon. Ai grijă să ai la tine roata de rezervă, cricul, triunghiul reflectorizant, stingătorul, trusa medicală și o cheie...bine, și un cuțit, ceva, să tai fașetele dacă ai capacele legate de jante.




Acestea fiind spuse, vă urez drumuri bune!
Autor: Oana Ojică

marți, 13 ianuarie 2015

Alint

Nu mi-e frig la mâini
Dar ce bine stau lipite de gâtul tău.
Ceasul stă.
Ți-e frică?
Îmi vine să te-omor.
Dar n-o s-o fac.
Mi-am imaginat cum ar fi
Să nu fii.
Și te prefer printre vii.
Te construiesc frecvent
Din fum.
Din kilometri și radio.
Din ceai și întuneric.
Deschide geamul,
Să intre frigul,
Să iasă fumul.






luni, 5 ianuarie 2015

Tradiții moderne de Bobotează

Se spune că dacă îți pui în Ajunul Bobotezei o crenguță de coadă de lopată sub pernă, vei visa ce loc de parcare vei deszăpezi a doua zi. Dacă îți vei pune o poză pe Facebook cu tine în timp ce deszăpezești, mulți voinici de peste mări și țări, dar și de pe aceste meleaguri, se vor încumeta să-ți dea like și să comenteze, dar nici unul să te-ntrebe dacă ai nevoie de o lopată de ajutor sau de un ceai fierbinte după.
p.s. Cică dacă vă puneți o crenguță de coadă de mătură, o să visați prin ce țară străină veți face curățenie după ce vă luați licența cu 10!